Vezi, randunelele se duc,
Se scutur frunzele de nuc,
S-aseaza bruma peste vii-
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?
O, vino iar in al meu brat,
Sa te privesc cu mult nesat,
Sa razim dulce capul meu,
De sanul tau, de sanul tau!
Ti-aduci aminte cum pe-atunci
Cand ne plimbam prin vai si lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atatea ori, de-atatea ori?
In lumea asta sunt femei
Cu ochi ce isvorasc scantei...
Dar, oricat ele sunt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s!
Caci tu inseninezi mereu,
Viata sufletului meu,
Mai mandra decat orice stea,
Iubita mea, iubita mea!
Tarzie toamna e acum,
Sa scutur frunzele pe drum,
Si lanurile sunt pustii...
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu