luni, 22 martie 2010

21.03.2010

Sunt uimitoare starile de spirit ale omului si sunt uimit cat de repede se poate trece de la o stare la alta.Eu dimineata eram intr-o stare depresiva.(...)M-am descarcat de toate grijile pe care oamenii obisnuiti le considera banalitati dar pe mine ,,banalitatile,, astea ma cocoseaza mai tare decat un mos.Sunt momente in care nu mai pot face fata situatiei, ma depaseste.

Dupa amiaza a fost nevoie de doar 1 ora sa stau singur cu verisoara mea de 2 anisori ca sa ma puna intr-o buna dispozitie.E o scumpete de fata.Pun pariu ca inveseleste orice depresiv cu nazbatiile ei.Stateam si ma uitam la ea, ce ingeras frumos a putut sa iasa dintr-n tata betiv si o mama, o mama cu probleme.Ea nu are nici o vina a tot ce se intampla.Nu stie ca mama-sa se da de ceasul mortii cum sa o imtretina de pe o zi pe alta si ea totusi e vesela tot timpul si plina de energie.

Mai pe seara am dat o tura cu masina prin oras.E duminica seara, toata lumea a iesit la o plimbare.Mai peste tot masini frumoase, stilate si a mea e frumoasa dar se diferentia printr-o chestie de restul-->lipsea fata din dreapta.Si nu lipsea din cauza motivului ca ocupantul scaunului moare primul la accident ci din alt motiv.Ma uitam pe trotuar peste tot era cate un baiat sau mai multi tinundu-se de mana cu cate o fata.Poate a avut dreptate psihologul cu care am vorbit la internare.Imi spunea ca eu nu pot sa ma integrez in societate si daca o tin asa si nu ma schimb o sa am probleme.De schimbat ma schimb des, dar de haine nu de caracter.Sau poate nu a avut dreptate si intr-o zi intru si eu in societate cu capul inainte.Doar timpul va arata chestia asta.

In seara asta pe la 9 jumatate nu mai rezistam in casa si am iesit afara.(...)de ce?, nu ma intrebati pe mine, poate o sa va raspunda vocile din capul meu.Probabil e de la medicamentul de somn pe care il iau, pe prospect asta-i o reactie adversa.(...)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu